Sîrbu Minodora – Profesor psihopedagogie specială, CSEI Rudolf Steiner Hunedoara
„A învăţa o limbă străină înseamnă a avea o încă o fereastră prin care să vezi lumea” – proverb chinezesc
O problemă fundamentală care se pune este cum se învaţă o limbă străină şi, mai ales, când este momentul potrivit să începem predarea limbilor străine copiilor. O limbă străină se predă şi se învaţă pentru a fi folosită mai apoi în comunicare,dar şi ca mijloc de căutare a informaţiei. În momentul actual cunoaşterea a cel puţin o limbă străină este o condiţie esenţială impusă de anagajatorii din toate domeniile.
Globalizarea e un proces în plină desfășurare, multinaţionalele se extind rapid, numărul lor de angajaţi creşte vertiginos, iar oameni din culturi şi spații lingvistice diferite interacţionează între ei în limbi de circulaţie internaţională. Există însă credinţa că la vârste mici, copiii reuşesc să înveţe aparent fără efort ceea ce mai târziu în viaţă este foarte dificil sau chiar imposibil şi aceasta pentru că, în literatura de specialitate se susţine existenţa unei „perioade critice” în interiorul căreia asimilarea limbii străine este posibilă.
În legătură cu această problemă există o multitudine de opinii, astfel se susţine că învăţarea unei limbi străine nu poate fi niciodată egală cu achiziţia naturală, încă de la naştere, a limbii materne, şi este normal ca să începem predarea unei limbi străine şcolarilor din momentul în care ei sunt destul de „maturi” pentru a accepta constrângerile şi exigenţele sociale ale învăţământului de limbi străine.
În societatea europeană, se consideră că la vârsta de 5-6 ani copiii interacţionează, mai ales se joacă împreună. Împreună înseamnă cadrul în care copilul învaţă inclusiv o limbă străină. Într-o Europă care va rămâne întotdeauna multilingvă, învăţarea limbilor străine deschide numeroase oportunităţi către o carieră mai bună, şansa de a locui, lucra sau studia în altă ţară sau pur şi simplu de a călători. Limba vorbită devine parte integrantă a identităţii şi bagajului cultural al unei persoane. Învăţarea limbilor străine contribuie la înţelegerea altor popoare şi culturi, este o modalitate de a combate xenofobia, rasismul şi intoleranţa.
Cunoaşterea unei limbi străine este importantă pentru a te descurca în viaţă deoarece limba este cel mai important mijloc de comunicare şi de înţelegere cu semenii tăi. În contextul societății moderne actuale, cunoașterea unei limbi strӑine de circulație internațională constituie o competență esențială. Ȋn aceste condiții, apare nevoia ca, încă de la cele mai fragede vârste, copiii să fie capabili să comunice într-o limbă de circulație internațională, limba engleză fiind cea mai utilizată.
Dată fiind importanța deosebită a abilității de exprimare în limba engleză în contextual schimbӑrilor culturale permanente care caracterizează societatea actuală, studierea acesteia de la vȃrste din ce ȋn ce mai fragede constituie o metodă prin care se urmărește dobândirea de către elevi a unor achiziții lingvistice care să le permită să comunice în această limbă în diverse situații.
Achiziţia limbii engleze la vârste timpurii este o temă controversată în societatea modernă şi multiculturală de astăzi. Învăţarea unei limbi străine este un prim pas în acceptarea ideii diversităţii. Pentru a putea comunica şi a se face înţeleşi de către locuitorii altor ţări, copiii vor trebui să vorbească limba lor sau o limbă de circulaţie universală.
A cunoaşte încă o limbă pe lângă cea nativă este un avantaj în societatea de astăzi iar a deveni bilingv este o performanţă. Învaţând limba engleză, copiii îşi însuşesc noi moduri de a gândi şi a înţelege lumea din jurul lor şi îşi îmbunătăţesc capacitatile cognitive. Prin contactul cu limba engleză, copiii vor putea să înţeleagă oamenii din afara culturii lor materne.
La vârsta şcolarităţii mici toate activitӑțile didactice ȋn care sunt integrați copiii sunt ludice, prin intermediul acestora urmărindu-se transmiterea unor cunoștințe sub forma unui joc care implică realizarea de desene, analiza și comentarea unor imagini sau a unor secvențe video, repetarea unor cântece, ȋnvӑțarea unor poezii etc.
Cunoaşterea unei limbi străine, înseamnă pentru viitor o capacitate sporită de a comunica, înseamnă un acces mai larg la sursele de documentare şi e incărcată, în plus, de o pregnantă valenţă educativă. Se deschid porţi către istoria, geografia, cultura şi spiritul altor naţiuni. Este astfel facilitată cunoaşterea reciprocă, înţelegerea, toleranţa, preţuirea diversităţii.
În primul rând, odată cu învățarea unei limbi străine, crește numărul de informații la care are acces individul. Nu de multe ori m-am regăsit în situația în care aveam nevoie de o informație, dar nu o puteam găsi în limba română. O căutam din nou, de data aceasta, într-o altă limbă, și îmi apăreau alte surse, alte piste, astfel încât puteam să comasez din mai multe surse, ca să obțin ceva integru. Sunt sigură că toți am fost în această situație.
În al doilea rând, o limbă străină înseamnă o ușă deschisă și posibilitatea de a cunoaște oameni noi, de a le observa modul de gândire, de a încerca deslușirea mentalității lor. Cunoașterea unui om care și-a petrecut copilăria în alte condiții, sau care are un job care e privit diferit în țara ta, sau un om a cărui relații cu sexul opsus au alte principii decât ale tale – toate acestea sunt o sursă nelipsită de informație. Datorită prieteniei cu un străin, poți învăța multe, poți să-ți revizuiești anumite idei sau pur și simplu să compari cum este la ei și cum este la tine. În dezvoltarea personală, aceste lucruri joacă un rol destul de important – rolul de autocunoaștere și de întrecere a propriilor limite.
În concluzie, o limbă străină poate să ofere nenumărate posibilități, fie că este vorba despre informare sau despre cercetare a modului de viață a oamenilor din alte țări. Persoana astfel se dezvoltă, capătă experiență și poate să vadă un lucru din mai multe puncte de vedere.
Bibliografie:
1.Neacşu I. (1990). Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Bucureşti: Editura Militară.
2.Stoica A.(1983). Creativitatea elevilor.Posibilități de cunoaștere și educare. București: Editura Didactică și Pedagogică.
3.Vizental A. (2008). Metodica predării limbii engleze. Iași: Editura Polirom.