Luigi FRIGIOIU
Profesor în învățământul profesional și tehnic
Cunoașterea unei limbi străine înseamnă posibilități mai mari de comunicare și acces la culturi noi. Studierea unei limbi străine ne dezvăluie cum gândesc și acționează alte societăți, care sunt experiențele, valorile și modul lor de exprimare. Ești pus în față cu o nouă cultură iar, după ce o cunoști, poți vedea mai clar propria ta societate. Învățarea unei limbi se poate face prin călătorii în străinatate, prin cursuri sau în mod autodidact.
În societatea actuală, Internetul joacă un rol important oferind posibilitatea participării la cursuri online de limbi străine. Cunoașterea limbilor străine e importantă pentru că limbile străine sunt utilizate în toate domeniile, aduc oamenii aproape, leagă continente, țări, culturi si civilizații. Fără cunoașterea și folosirea limbilor străine nu ar exista alianțe politice, mișcări diplomatice sau relații internaționale.
Pentru inițiere, e de preferat alegerea unui curs care să ajute la înțelegerea noțiunilor de bază și, treptat, să aprofundăm cunoștințele. Limbile străine, au devenit o necesitate, fiind un atu și în găsirea unui loc de muncă. Învățarea unei limbi străine reprezintă o investiție în viitor. Asimilarea unei limbi străine de circulație internatională, te ajută să te descurci în țări din lumea întreagă, fapt care permite călătorii fără probleme. De asemenea, cunoasterea unei limbi exotice te poate ajuta să te integrezi mai ușor și să întelegi culturile țărilor dezvoltate (exemple: chineza, japoneza etc.) situate în alte zone geografice.
Învățarea unei limbi străine duce la îmbunătațirea cunoștințelor referitoare la limba maternă a unei persoane. Explicația e simplă. Procesul de învațare te determină să îți analizezi propria limbă, să întelegi regulile până atunci, doar, percepute. Prin învățarea unei limbi străine, o persoană își dezvoltă creativitatea și viziunea de ansamblu. Răspunsurile și soluțiile sunt găsite mult mai ușor, oferind satisfacții sporite persoanei în cauză.
Prin cunoașterea unei limbi străine, putem să proiectăm un scenariu și în cea de-a doua limbă. Creierul va putea analiza și interpreta întrebarea sau problema într-un mod diferit. Efectul fenomenului duce la dezvoltarea flexibilității minții, mai ales, la copii. Așa cum din punct de vedere fizic un copil este flexibil, același lucru se întâmplă și cu gândirea sa. Efortul intelectual suplimentar dezvoltă, astfel, anumite zone vitale ale creierului.
Prin expunerea timpurie la două sisteme lingvistice, copilul devine pregătit pentru trecerea naturală și progresivă de la o limbă la alta. În acest fel, cunoștințele și informațiile pot fi transferate între domenii. Flexibilitatea mentală e utilă în viața academică și în interacțiunile sociale pentru că, s-a demonstrat statistic, persoanele bilingve au mai mult control asupra atenției. Rezultatul e reprezentat de dezvoltarea aptitudinii de multi-tasking prin flexibilitatea cognitivă.
Un bebeluș, în lipsa bagajului lingvistic, atinge și manevrează obiecte pentru întelegerea factorilor externi. În lipsa cunoașterii cognitive, se folosește de disponibilitatea senzorială. Cu trecerea timpului, copilul învață cuvantul aferent obiectului, folosind acel cuvânt drept legătura cu realitatea concretă a obiectului. Astfel, se naște analiza și înțelegerea conceptuală a obiectelor. Cu cât masa vocabularului e mai amplă, cu atât gândirea va fi mai complexă, ajungând, în final, la exercițiul mental abstract. Limba străină si abstractul se conectează prin acest surplus de cuvinte, sinonime, pentru care mintea gândește mai mult pentru a găsi legatura cu factorii externi. E pusă la dispoziție o noua listă de cuvinte aflate în interacțiune, în scopul lărgirii vocabularului existent. Gândirea abstractă trebuie să dispună de rețele dezvoltate de cuvinte prin care să se poată explica mai ușor gandurile complexe. Un exemplu bun e cuprinsul unei cărți, care ajută la înțelegerea ideii generale, însă fără a citi cartea. La fel ajută comunicarea în transmiterea gândurilor, fără a întelege partea abstractă.
Pentru a ajunge la premisa că un copil e mai tolerant cu persoane din alte culturi, analizăm un alt beneficiu premergător – o noua viziune asupra lumii. Prin învățarea unei limbi străine, viziunea asupra lumii devine de ansamblu. Explicația e următoarea: deoarece un copil mic nu are o viziune utopică asupra societății unde trăiește și care îi va marca existența. Deprinderea acestei viziuni e strâns corelată de cultura din care individul provine. E important de menționat că prin învățarea unei limbi străine se vor întelege și valorile culturale ale acelui spațiu. Iar, din înțelegere se naște și toleranța.
Legătura dintre limbi duce la contopirea culturilor. Prin învățarea limbii copilul are acces la povestiri, cântece și, mai ales, personaje de care se va atașa. Prin vizitarea altor culturi, efectele sunt, bineînteles, mărite. El învață, practică și simte noi stiluri de viață, noi viziuni asupra lumii. Toleranța sa crește pentru că întelege importanța și beneficiul diversitații. Astfel, va scădea probabilitatea respingerii sociale. E, totuși, important să întelegem în detaliu aceste beneficii, ca să le includem în sistemul de valori al copilului. Alimentația sănătoasă și stilul de viață activ sunt importante dar, la fel de importante, sunt integritatea și dezvoltarea intelectuală. Un copil cu un vocabular îmbogățit de o limbă străină, se va putea autoregla emoțional. Câștigul pe termen lung este că va avea o inteligență emoțională peste medie. În concluzie, putem afirma că beneficiile învățarii unei limbi străine sunt evidente, iar datorită globalizarii, au devenit necesare.