Prin limbă străină se înțelege o limbă care nu este aceea a țării unde vorbitorul s-a născut. În general, o limbă care nu este vorbită curent într-o comunitate se numește limbă străină.

Astăzi cunoașterea unei limbi străine este o necesitate și o normalitate. Avantajele cunoașterii unei limbi străine sunt multiple.

1. Cercetările indică beneficiile psihologice ale învățării unei limbi străine, indiferent de vârstă.

a) Dezvoltarea creierului – oamenii de știință au concluzionat că folosirea, în mod curent și în egală măsură, a două limbi diferite de către aceeași persoană crește materia cenușie precum exercițiile fizice întăresc musculatura. Un proverb franțuzesc afirmă: ,,Un om care cunoaște două limbi valorează cât doi oameni.’’. Creierul, asemenea unui mușchi, își îmbunătățește funcțiile odată cu exercițiul. Testele cognitive au dovedit că indivizii vorbitori în paralel de două sau mai multe limbi dezvoltă un coeficient de inteligență superior celorlalți. Un studiu interesant a fost realizat de către niște cercetători suedezi care au demonstrat că în cazul celor care învață limbi străine anumite părți ale creierului se schimbă, cum ar fi hipocampusul, crescând în dimensiuni. Specialiștii americani au constatat că adulții bilingvi au mintea mult mai ascuțită, au capacitatea să treacă mai ușor de la o sarcină la alta și să le realizeze pe amândouă la fel de bine, în comparație cu cei care vorbesc o singură limbă. Aceștia manifestă flexibilitate cognitivă și le este mai ușor să se adapteze la circumstanțe neobișnuite și neașteptate. Stimularea creierului este importantă pentru sănătatea cerebrală pe termen lung, reduce riscul de degradare a creierului odată cu înaintarea în vârstă.

b) Evitarea demenței – studiile susțin că bilingvismul întârzie boala Alzheimer cu până la cinci ani; primele semne ale demenței apar mai târziu la persoanele care vorbesc mai multe limbi decât la cele care nu vorbesc decât una; efectul învățării unei alte limbi asupra demenței este mult mai mare decât al noilor medicamente.

c) Creșterea încrederii în forțele proprii – apare după ce o persoană începe să vorbească o limbă străină și poate avea o conversație cu un străin; acea persoană va dori să se perfecționeze, să învețe mai mult, să se dezvolte. Un studiu a demonstrat că oamenii care vorbesc și altă limbă au o putere mai mare de a rezista tendinței de frică de risc, sunt încrezătoare, tind să ia decizii mai bune.

2. Studiile arată avantajele sociale ale stăpânirii unei limbi străine, fie că ești copil, fie că ești adult.

a) Îmbunătățirea experienței călătoriilor în străinătate – plecând de la proverbul ceh:,,Trăiești o nouă viață cu fiecare nouă limbă pe care o cunoști. Dacă cunoști o singură limbă, trăiești doar o dată.’’, în funcție de locul unde o persoană merge, a cunoaște limba locală aduce multe satisfacții: a înțelege ceea ce vorbesc ceilalți, a putea cere informații utile, a se bucura de cultura unei țări, a lega prietenie mai ușor.

b) Ajutorul în carieră – vorbind cel puțin o limbă străină, o persoană se poate angaja mai ușor și poate avansa mai ușor în cadrul companiilor. Fiecare trebuie să fie orientat spre evoluție și schimbare pentru a ține pasul cu lumea care se schimbă în ritm alert.

c) Îmbunătățirea limbii materne și a relațiilor sociale – învățarea unei limbi străine presupune însușirea de cunoștințe privind aspectele limbii respective: fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, ortografie, punctuație, stil etc., care să permită oamenilor să comunice eficient în acea limbă; învățarea unei limbi atrage atenția unui individ asupra regulilor și structurii limbajului, îl determină să analizeze propria limbă, îl poate face mai bun la limba maternă și îl poate ajuta la îmbunătățirea relațiilor sociale.

Modernizarea învățământului se face cu plasarea accentului pe calitatea demersului educațional, pe formarea competențelor, pe educarea unei personalități complexe.

La lecțiile de limbă străină, elevii învață, își formează un comportament verbal, abilități de comunicare eficientă, atitudini pe care trebuie să le ia în anumite contexte de comunicare, când sunt puși în situația de a emite enunțuri, de a formula întrebări și răspunsuri, de a se manifesta ca vorbitori; formarea competenței de comunicare este o activitate de durată, care poate fi atinsă prin aplicarea anumitor tehnici de lucru, prin implicarea activă, conștientă a profesorilor și elevilor în activitățile desfășurate la lecțiile de limbă străină.

Studiul unei limbi străine asigură ascensiunea în formarea abilităților, competențelor de comunicare, în achiziționarea cunoștințelor de limbă străină necesare nu doar pentru perioada de școlarizare pe care o parcurge elevul, ci pentru întreaga sa viață.

Limba străină are un rol important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare pentru a le asigura accesul postșcolar la învățarea pe toată durata vieții și integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaștere.

Studierea limbii străine asigură formarea competențelor de comunicare necesare, în lumea contemporană, în orice domeniu de cunoaștere și în orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar și coerent în limba străină, să asculte, să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise, în diverse situații de comunicare.

Finalitățile disciplinei ,,Limba străină” se reflectă în competențele generale și în setul de valori și atitudini enunțate în programele școlare, din care derivă întreaga structură curriculară (competențe specifice, conținuturi ale învățării). Aceste finalități își găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limbi străine, așa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene, și în competențele transversale, menționate în același document, din domeniile A învăța să înveți, Competențe sociale și civice, Spirit de inițiativă și antreprenoriat, Sensibilizare și exprimare culturală.

Scopul studierii limbii străine este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

Un grup de lucru al Comisiei Europene a redactat și promovat în 2006 un document care își propune să ofere un ,,profil de formare european” structurat pe baza a opt competențe cheie. Acestea sunt următoarele:

• Comunicare în limba maternă;
• Comunicare în limbi străine;
• Competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii (B);
• Competența digitală;
• A învăța să înveți;
• Competențe sociale și civice;
• Spirit de inițiativă și antreprenoriat;
• Sensibilizare și exprimare culturală.

Este important ca încă de la o vârstă fragedă copilul să învețe o limbă străină și să o întrebuințeze aproape la fel de mult ca pe limba maternă, știind că învățarea timpurie aduce numeroase avantaje, însă nu există vârstă înaintată pentru învățarea unei limbi străine, deci câștigul apare atât în rândul copiilor, cât și în rândul adulților.